LA MOMENTUL PRELEVARII VS LA MOMENTUL CONDUCERII. CONSECINTE ALE NECONSTITUTIONALITATII PARTIALE A ART. 336 AL. 1 COD PENAL

By ianuarie 9, 2017Drept Penal

Prin Decizia nr. 732/16 decembrie 2014, Curtea Constitutionala a admis exceptia de neconstitutionalitate ridicata, din oficiu de Curtea de Apel Oradea si a constatat ca sintagma la momentul prelevarii mostrelor biologice din cuprinsul dispozitiilor art. 336 al. 1 din codul penal este neconstitutionala.

Chiar daca aparent s-ar putea spune ca situatia este simpla, intrucat se revine la incriminarea existenta initial in legea speciala care a reglementat, pana la 1 februarie 2014, infractiunile la regimul rutier, decizia instantei de contencios constitutional poate naste numeroase discutii.

Abrogatul art. 87 din OUG nr. 195/2001, prevedea la al. 1  ”Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de catre o persoana care are o imbibatie alcoolica de peste 0,80 g/l alcool pur in sange se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani.’’ Fata de vechea reglementare, noul cod penal a venit cu mai multe noutati, unele justificate, altele, asa cum se dovedeste, regretabile.

Astfel, o prima noutate ar fi aspectul clarificarii notiunii de vehicul la care norma face referire. Legiuitorul vorbeste de vehicului pentru care este necesara detinerea permisului de conducere. Desigur ca acesta nu a intentionat sa creeze o infractiune complexa. Nu importa daca conducatorul poseda sau nu permisul de conducere, important este ca vehiculul sa fie dintre acelea a caror conducere este conditionata in abstract de detinerea actului. Daca nu poseda permis de conducere, soferul va raspunde si pentru infractiunea prevazuta de art. 335 C.penal, in concurs, iar daca poseda, raspunde doar pentru infractiunea privitoare la consumul de alcool.

Desi s-a exprimat opinia ca ne-am afla in fata unui subiect activ calificat, aceasta a ramas minoritara, deoarece intr-un fel, nu acesta este unul calificat, ci vehiculul condus presupune o anumita conditionare.

Utilizand termenul vehicul, noul cod extinde sfera incriminarii, cuvantul avand o acoperire mai larga decat termenul de autovehicul.

Noutatea care a starnit critici inca de la inceput, dar cu toate acestea a fost mentinuta si si-a produs efectele aproape un an, este introducerea sintagmei  la momentul prelevarii mostrelor biologice. Astfel, se da relevanta de natura penala unui moment ulterior savarsirii si  chiar consumarii infractiunii. Autorii noului cod nu motiveaza varianta aleasa, limitandu-se la a preciza ca determinarea concentratiei de alcool in sange relevanta pentru retinerea infractiunii prevazute la art. 340 (336, dupa renumerotare, nn) se face la momentul prelevarii probelor biologice, fara posibilitatea unei recalculari ulterioare.

Deducem de aici ca intentia legiuitorului a fost aceea de a inlatura inconvenientele unei recalculari, frecvent solicitata de conducatorii auto, recalculare care prezenta un anumit grad de incertitudine asupra valorii alcoolemiei, mai ales cand aceasta se situa in vecunatatea valorii cu relevanta penala.

Utilizata pe scara larga in sistemul OUG nr. 195/2002, cand dubla prelevare de probe sanguine era obligatorie, in noua reglementare, dubla prelevare a devenit inutila, raportat la lipsa relevantei calculului retroactiv al alcoolemiei.

Importanta in analiza propusa este Decizia 3 din 12 mai 2014 privind examinarea sesizarii formulata de catre Curtea de Apel Alba Iulia, privind pronuntarea unei hotarari prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept vizand interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 336 alin. (1) din Codul penal, in sensul de a se stabili rezultatul alcoolemiei cu relevanta penala in ipoteza unei duble prelevari de mostre biologice. Inalta Curte a stabilit ca in ipoteza unei duble prelevari de mostre biologice, rezultatul alcoolemiei cu relevanta penala este cel dat de prima prelevare. Admitand ca rezultatul alcoolemiei cu relevanta penala este dat de momentul prelevarii primei mostre biologice, dispozitiile art. 102 alin. (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice mentin in continuare relevant pentru atragerea raspunderii contraventionale la momentul conducerii pe drumurile publice a unui autovehicul de catre un conducator auto care are o imbibatie alcoolica de cel mult 0,80 gr./l alcool pur in sange, aspect ce impune prelevarea a doua mostre biologice in vederea efectuarii unui eventual calcul retroactiv al alcoolemiei.

Motivarea instantei este cel putin interesanta, deoarece anticipeaza posibilitatea ca aceeasi fapta sa constituie, in acelasi timp si infractiune si contraventie.

Trebuie mentionat ca, potrivit art. 10 al. 1 din Normelor Metodologice din 2013, cuprinse in Ordinul nr. 1512/2013, Pentru determinarea alcoolemiei se vor recolta doua probe de sange la un interval de o ora una fata de cealalta, fiecare proba fiind reprezentata printr-o cantitate de 10 ml sange.

Ulterior, prin Ordinul nr. 1192 din 15 octombrie 2014, Normele susamintite au fost modificate, in sensul eliminarii din cadrul art. 10 al. 1 a obligativitatii prelevarii a doua probe, astfel, pentru determinarea alcoolemiei se recolteaza o singura mostra de sange in cantitate de 10 m.

Astfel, se poate observa ca, desi dubla recoltare nu avea relevanta penala odata cu intrarea in vigoare a noului cod penal, intre 1 februarie 2014 si 23 octombrie 2014, dubla recoltare de probe s-a mentinut ca fiind obligatorie. Nu se putea insa stabili pe calea expertizei alcoolemia din momentul conducerii efective, din moment ce legitorul a conditionat existenta infractiunii de valoarea din momentul prelevarii.

Urmand cronologic firul deciziilor si al succesiunii normelor legale, intre 23 octombrie 2014 si 27 ianuarie 2014, momentul publicarii Deciziei nr. 732/16.12.2014, s-a instituit obligatia prelevarii unei singure probe de sange persoanelor suspectate de savarsirea infractiunii prevazuta de art. 336 c.penal. Rationand ad absurdum, aceasta era solutia fireasca in situatia data, dubla prelevare neavand la acel moment nici un sens. Modificarea metodologiei abia la data aratata a fost probabil rezultatul unei scapari a institutiilor abilitate, care au mentinut vechiul sistem fara corelarea cu norma codului penal.

Sistemul unicei prelevari, introdus, dupa cum am aratat, la 23.10.2014, are, se pare, zilele numarate, desi Normele Metodologice sunt inca in vigoare in prezent. Aceasta datorita pronuntarii de catre Curtea Constitutionala a Deciziei din 16 decembrie 2014, obligatorie de la 27 ianuarie 2015.

Criticand optiunea noului cod penal, se arata in Decizie ca sistemul art. 87 al. 1 din OUG nr. 195/2002 era unul just, care permitea stabilirea valorii alcoolemiei la momentul conducerii autovehiculului. Solutia permitea astfel calcularea retroactiva a alcoolemiei, care consta in determinarea imbibatiei de alcool si a ratei de eliminare individuala.

Sintagma la momentul prelevarii mostrelor biologice a fost criticata intrucat aceasta lipseste de previzibilitate norma legala de incriminare, neexistand o reprezentare clara a elementelor constitutive ale infractiunii.

Fiind o infractiune continua de pericol, conducerea autovehiculului in conditiile date se savarseste in momentul inceperii deplasarii pe drumul public si se consuma tot in acel moment, al executarii integrale a elementului material. Curtea a aratat ca stabilirea momentului prelevarii ca fiind cel al consumarii faptei constituie un criteriu aleatoriu si exterior conduitei faptuitorului. Starea de pericol, specifica acestei infractiuni, inceteaza in momentul opririi in trafic si tot in acel moment fapta se epuizeaza. Tragerea la raspundere penala pentru o alcoolemie ulterioara acestui moment are un caracter arbitrar si nu se mai justifica.

Declararea neconstitutionala a sintagmei la momentul prelevarii mostrelor biologice, face ca, prin revenirea la relevanta penala a momentului conducerii si nu al prelevarii, necesitatea recalcularii alcoolemiei sa se impuna, mai ales in cazul in care recoltarea este situata temporal la un moment indepartat consumarii faptei.

Problematica sub acest aspect este insa mentinerea Normelor Metodologice in vigoare de la 23 octombrie 2014, care impun prelevarea unei singure probe biologice, in acest caz recalcularea nefiind posibila. La fel, situatia persoanelor carora li s-a prelevat in mod legal, intre 23 octombrie 2014 si 27 ianuarie 25, o singura proba de sange si care ar solicita calculul retroactiv.

Intrebarea care se pune in aceste situatii este aceea daca ne aflam sau nu in fata unei dezincriminari ori in situatia aplicarii legii penale mai favorabile. Dezincriminarea priveste fapta prevazuta de legea penala in intregul sau, sub raportul tuturor conditiilor de incriminare si de sanctionare. Fapta dezincriminata nu mai constituie infractiune sub nicio forma, in nicio modalitate. Daca legea noua modifica numai o parte din conditiile de incriminare ori de sanctionare in raport cu legea veche, nu ne aflam in prezenta unei dezincriminari, adica a unei aboliri a incriminarii, ci a unei continuitati de incriminare a faptei si, in aceasta situatie, vor fi incidente dispozitiile de aplicare a legii penale mai favorabile.

Abrogarea sintagmei problematice nu este, deci, o dezincriminare a infractiunii, deoarece se refera la una dintre conditiile incriminarii, nu la insasi existenta infractiunii. S-a apreciat, raporat la vechea incriminare, la care am revenit, ca art 336 nu a dezincriminat art. 87 al. 1 al OUG 195/2002, iar intentia legiuitorului nu a fost aceea de a modifica ceva din continutul constitutiv al infractiunii, ci de a formula reguli noi in ceea ce priveste proba acesteia.

Art. 5 c.penal.